Interview With A Vampire

... după o absenţă de... of, îmi e aşa ruşine... două luni! Să o luăm cu începutul verii. După ce am terminat cu nebunia înscrierii la facultate, mai mult ca sigură eram că voi intra la Istorie, cum s-a şi întâmplat.... tadadadaaaam... a urmat vacanţa bine-meritată, însă nu înainte de a avea cel mai nebunesc job pe care nu ar fi trebuit să îl încerc niciodată, acela de agent imobiliar. De aici o lungă poveste despre care vă voi vorbi în postarea următoare. Vorbeam de vacanţă... Costineşti. Pentru al doilea an consecutiv. Această vacanţă am câştigat-o după ce vreo 20 de sâmbete la rând, în clasa a XII-a, am participat la un curs elaborat de jurnalism. Experienţa a fost una, dar cadoul primit, tabăra aceasta a fost incredibilă...  Am cunoscut o nouă faţă a iubirii. Aceea când iubeşti şi eşti iubit înapoi. Acea faţă când te îndrăgosteşti de o persoană când şi ea se îndrăgosteşte de tine. În acelaşi timp, după o primă privire, după un prim gând. Şi, Doamne, e... habar nu am cum s

A trecut şi lansarea antologiei Dincolo de noapte . Un eveniment pe care de foarte mult timp îl aşteptam şi care s-a terminat mult prea repede. Lume multă, cărţi şi mai multe, autori consacraţi, ce să mai, Raiul pe Pământ. În cadrul lansării au vorbit Horia Nicola Ursu, Michael Haulică, Ştefan Ghidoveanu şi, desigur, Oliviu Crâznic, editorul, fără de care această antologie nu ar fi existat. Spun încă o dată cât de mândră sunt că am publicat alături de nume mari precum: Liviu Radu (cu care am şi purtat o discuţie extrem de plăcută, acest om este o prezenţă atât de magică fiind atât de binevoitor, de cald de... nu există cuvinte pentru a-l putea descrie cum se cuvine pe maestru), Dan Doboş, George Lazăr, Florin Pîtea, Ştefana Czeller, Ana-Maria Negrilă, Ciprian Mitoceanu; să nu uit de tinerii de mare talent pe care îi apreciez şi îi îndrăgesc extrem de mult, ca: Laura Sorin, Cătălina Fometici (zisă şi Cat, care azi mi-a fost alături precum o soră dragă şi scumpă) şi Narcisa Stoica.

STANDUL MILLENNIUM BOOKS: Începând cu miercuri 30 mai, puteţi achiziţiona la Bookfest antologia gotică  DINCOLO DE NOAPTE  ( lansare oficială în prezenţa autorilor sâmbătă, 2 iunie, ora 14 ), scrisă special pentru a rivaliza cu operele marilor scriitori străini. Poveşti cu  vampiri , cu  vârcolaci , cu  îngeri , mistere  şi  pasiuni întunecate ,  teroare ,  romantism ,  magie  şi  enigme , investigaţii  şi  ocult … De la  H.P. Lovecraft  şi  Edgar Poe  la  Stephen King  şi   Anne Rice , gothicul a fost şi va rămâne fascinant pur şi simplu. Citiţi şi veţi vedea. …ŞI LA SFÂRŞIT A MAI RĂMAS COŞMARUL : Într-un castel bântuit de diavol, câţiva nobili disperaţi, izolaţi într-un turn, luptă pentru viaţa şi pentru sufletul lor.  Violenţă, sălbăticie, panică, iubiri neconsumate, obsesii distructive, trădări, onoare, credinţă, laşitate şi puritate, groază, blestem, femei fatale, vânători, spadasini, preoţi, ocultişti, tinere inocente… şi un vampir.  Cine va rămâne în viaţă? Şi, mai cu seamă,

"O NARAŢIUNE ÎN RAMĂ POATE RIDICA MULTE PROBLEME Cu ani în urmă, la o retrospectivă a filmelor japoneze am descoperit, absolut întîmplător, un film realizat de Kobayashi în 1967. Fără efecte speciale, fără clişee moderne, doar cu o poveste care te poartă fără să-ţi dai seama spre un final neaşteptat. Un film în care firul narativ pare simplu la început, dar se complică prin introducerea unei alte intrigi, ambele planuri concurînd cu măiestrie la realizarea unei pelicule „ must see”. Tehnica acestui film m-a urmărit mult timp, în încercarea de a găsi o modalitate de transpunere în scris. Deşi simplă la prima vedere, o naraţiune în ramă – sau poveste în poveste – poate ridica multe probleme scriitorului care-o abordează. Povestirea mea,  Ora morţii ,   reprezintă una dintre încercările de a păstra ceva din atmosfera acelui film, dar şi un prim pas către o lucrare de dimensiuni mai mari. • Ana-Maria Negrilă  s-a născut în data de 25 septembrie 1972, la Bucureşti. În 1995 a absol

Vous savez que je ne critique pas. Je prête attention à un livre uniquement lorsqu’il me plait trop. Et « …finalement il n’y a que le cauchemar qui reste »  écrit par Oliviu Crâznic, est exactement le genre de roman fantaisie –« dark fantasy » plus précisément- qui crée une dépendance, qui rend accro. Enfin un livre qui ne ne fait pas l’éloge des vampires, mais qui révèle  leur vraie nature. Enfin un livre qui dépeigne bien une époque, des stéréotypes et des craintes de manière tout à fait plausible. Voici quelque chose qui me réveille de l’engourdissement et qui, je le sens, m’influencera pour longtemps. Le danger dans ce roman n’est pas « sexy », comme l’on peut trouver actuellement dans presque tout ce qui se vend le mieux sur le marché du genre : la saga «  Twilight  », la série «  Vampire Academy  », «  La maison de la nuit  » etc. Attention, je ne dis pas que ces romans ne sont pas bons, bien au contraire, je les trouve intéressants, captivants, mais… c’est à-peu-près tout. S

" ÎNTRE VIRTUTE ŞI PĂCAT A durat vreo doi ani pînă să reuşesc să îmi dresez impulsurile Inspiraţiei şi să o las să se coacă. Tentativele de la început aveau, mi s-a spus, o oarecare sclipire – cu toate acestea, de pe atunci ştiam că mai am mult de lucru. Împlinisem 15 ani la vremea aceea, de ajuns pentru a conştientiza că scrisul este o artă, nu doar un hobby trecător, menit strict a-mi „astîmpăra” mie anumite idei. Am început să iau literatura fantastică în serios citindu-l pe Edgar Allan Poe. Imediat ce am parcurs poveştile sale, am realizat motivul pentru care tentativele mele de   paranormal romance   erau destinate să rămînă doar nişte tentative. Cînd „Moshul SF”, Ştefan Ghidoveanu, mi-a dat şansa să scriu un text pentru binecunoscutele sale   1001 de scorneli , am înţeles că venise, pentru mine, un moment de cumpănă, în care se putea naşte Viitorul. Şi chiar s-a născut; călcînd pe urmele uriaşe ale lui Victor Frankenstein, Creaţia mea s-a ivit fragedă şi încă temătoare –

"CYBERPUNK, GOTIC ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Literatura română e ceva care li s-a întîmplat altora. Cînd eram licean – demult, în alt mileniu – o doamnă profesoară foarte competentă ne povestea, colegilor mei şi mie, despre cronicari, despre ţărani, despre pămînturi, despre ciobani, despre turme, despre baltage, despre salcîmi şi aşa mai departe. Din fericire pentru subsemnatul, acea doamnă profesoară – Aurora Stănărîngă pe numele său – era şi foarte tolerantă. Ca urmare, în timpul orelor, am citit pe sub bancă, vreme de vreo trei ani, ediţii de buzunar britanice sau franţuzeşti ale unor romane de Isaac Asimov, Frank Herbert, Poul Anderson, Frederic Brown, Philip K. Dick sau H.P. Lovecraft. O dată, chiar m-a întrebat ce făceam acolo (eram destul de concentrat la lectură) şi am relatat senin despre ecologia planetei Dune şi despre viermii de nisip. Doamna profesoară a avut bunăvoinţa să mă asculte fără să mă întrerupă… Cam aşa se face că, pînă în ziua de azi, am rămas mai familiariza

"NEGAREA NEGAŢIEI, MAMA CREAŢIEI Se dau două nega ț ii: 1. Nu-mi place să scriu proză scurtă. Motivele ț in de o oarecare zgîrcenie, în sensul că mi se pare că irosesc idei demne de un roman, de mentalitatea că un text valoros trebuie să te stoarcă măcar vreun an ș i de sentimentul de jenă pe care îl am (re)citindu-mi modestele realizări în domeniu. 2. Habar n-am ce e ăla gotic. Iar aici mă refer la o cunoa ș tere intrinsecă, la spaime urlate de gargui coco ț a ț i pe creneluri, la răcoarea jugulară a unui canin hipertrofiat, la grea ț a de a fi pupat pe gură de o creatură care se hrăne ș te cu intestine în putrefac ț ie. A ș a cum e normal după orice tratat de logică, negarea nega ț iei mi-a pecetluit soarta. Am comis povestirea „Violet” care se pare că s-a calificat a fi printre textele din antologia Dincolo de noapte. Desigur că ar mai fi ni ș te motive care m-au făcut să scriu, de la simpatia imensă dar cu origini greu de definit pentru Oliviu Crâznic, ambi ț ios antolo

"LA DRUM DE SEARĂ… GOTIC Era sfîrşit de vară/început de toamnă, cu după-amieze fierbinţi şi aurii şi seri care abia începeau să se răcească, şi ele luminoase, cînd am aflat despre proiectul Millennium Books. Am acceptat să particip la el fără să stau prea mult pe gînduri, fiindcă îmi place goticul, aşa cum a fost surprins de unii dintre scriitorii pe care-i îndrăgesc şi-i asociez cu primele mele lecturi, precum Guy de Maupassant, Daphne du Maurier, Mary Shelley, H.P. Lovecraft, Edgar Allan Poe sau Thomas de Quincey. Pe gînduri am stat abia cînd a trebuit să pun cap la cap o povestire care „să se încadreze cît mai bine în canoanele gotice, dar totodată să prezinte elemente de originalitate şi de abordare modernă” şi, ca să fie lucrurile şi mai interesante (asta mi-am impus-o eu), o povestire care să aibă specific românesc. Şi nu ştiu cum s-a făcut că vara trecută am tot mers cu maşina prin Bucureşti; oraşul în care semafoarele ar trebui să aibă, în loc de lumină verde, una alba

Cum dincolo de noapte se ascund creaturi, întâmplări dar mai ales secrete bizare, tenebroase, de neînchipuit, am de gând să... vă mai las să clocotiţi de nerăbdare! Gotic? Suuure! Dacă totuşi muriţi de curiozitate aveţi mai jos câteva date: "Proaspăt laureat al Eurocon Encouragement Award, scriitorul Oliviu Crâznic, autorul romanului … şi la sfîrşit a mai rămas coşmarul (2010, Editura Vremea, premiul Galileo 2011 pentru cel mai bun roman), o extraordinară demonstraţie de virtuozitate în mînuirea tematicii şi atmosferei gotice, revine în peisajul editorial în calitate de editor al unei noi antologii originale din seria Antologiile Millennium , intitulată Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului. De la autori consacraţi la debutanţi de mare talent , Oliviu Crâznic a adunat între copertele acestui volum o duzină de poveşti gotice de cea mai pură factură. Antologia Dincolo de noapte va fi lansată pe data de 2 iunie la Tîrgul naţional de carte Bookfest , în prezenţa autorilor.

Voi începe postarea printr-o mărturisire: nici într-o mie de ani nu mă aşteptam să fie atât de bine pe cât a fost anul acesta la târgul de carte Final Frontier, organizat de Bookblog. Cei care mă cunosc, ştiu şi de problemuţa mea numită agorafobie... Doar că anul acesta a fost al naibii de diferit! Let's start... După cum spusesem fie pe blog fie pe Facebook, avusesem de gând să particip cam la toate punctele din program. Aşa a şi fost, şi mă bucur sincer că nu m-am limitat într-un eveniment sau două. Astfel am avut ocazia de a cunoaşte şi de a vorbi cu mai mulţi oameni, şi în plus de asta am mai avut ocazia de a compara unele evenimente, deşi despre toate pot spune că au fost bine pregătite. Micile decalări de program nu au stricat, sau cel puţin nu prea mult, fiindcă în felul acesta publicul a aflat mai multe şi a constatat că sunt mereu mult mai multe lucruri de spus, de abordat, decât se poate. Timpul a fost scurt, cele două zile au trecut precum două minute, bine, poate