Tavanul a încetat să mai plângă

Tavanul a încetat să mai plângă,
Pare că-i astupat de destin
Iar acum nu poate decât să surâdă
Nu mai stă trist, pare chiar senin.

Fereastra şi-a deschis brusc ochii,
Nu mai e murdară, ba chiar
Începe să facă loc privirii,
Ce bine când totu-i clar!

Uşa încet-încet s-a deschis,
Căldura pătrunde deodată,
Temperatura-mi s-a decis
Să se ridice... şocată.

Podeaua nu mă mai înţeapă
Cumva, prietenă mi-a devenit.
Simt că plutesc ca pe apă...
Da! Pe de-a-ntregul am revenit!

9 mai 2011
Raluca Băceanu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum să ai grijă de un pui de porumbel

Agonie şi extaz - păreri şi citate preferate

De ce fac maratoane Harry Potter când sunt tristă sau singură?