Interview With A Vampire

STANDUL MILLENNIUM BOOKS: Începând cu miercuri 30 mai, puteţi achiziţiona la Bookfest antologia gotică  DINCOLO DE NOAPTE  ( lansare oficială în prezenţa autorilor sâmbătă, 2 iunie, ora 14 ), scrisă special pentru a rivaliza cu operele marilor scriitori străini. Poveşti cu  vampiri , cu  vârcolaci , cu  îngeri , mistere  şi  pasiuni întunecate ,  teroare ,  romantism ,  magie  şi  enigme , investigaţii  şi  ocult … De la  H.P. Lovecraft  şi  Edgar Poe  la  Stephen King  şi   Anne Rice , gothicul a fost şi va rămâne fascinant pur şi simplu. Citiţi şi veţi vedea. …ŞI LA SFÂRŞIT A MAI RĂMAS COŞMARUL : Într-un castel bântuit de diavol, câţiva nobili disperaţi, izolaţi într-un turn, luptă pentru viaţa şi pentru sufletul lor.  Violenţă, sălbăticie, panică, iubiri neconsumate, obsesii distructive, trădări, onoare, credinţă, laşitate şi puritate, groază, blestem, femei fatale, ...

" O EPOPEE CU FINAL (SPER!) AŞTEPTAT Poveştile „de orori şi mistere”, care aveau să configureze ulterior literatura gotică, au aprins imaginaţia publicului cititor începînd cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (Horace Walpole, autorul Castelului din Otranto , este considerat a fi creatorul genului), odată cu reînvierea interesului pentru medievalism (unul dintre sensurile cuvîntului englezesc „gothic” fiind chiar cel de „medieval”). Supranaturalul, teroarea sau neobişnuitul, trecute cu mare atenţie prin filtrul literaturii moderne pentru a li se acorda o minimă verosimilitate (puternic contrastantă cu abordările alegorice anterioare), au caracterizat – din acel moment şi pînă în zilele noastre – o specie literară al cărei traseu spectaculos a fost permanent punctat de naşterea unor genii şi de publicarea unor capodopere, asigurîndu-i-se astfel nemurirea. Romane, nuvele şi povestiri precum  Stafiile din casa dintre dealuri  (Shirley Jackson),  Salem’s Lot  ...

"UN LOC EXCELENT PENTRU BÎNTUIT Povestea poveştii, cum s-ar spune. Totul a început cu o provocare. Adresată prin e-mail de către însuşi onorabilul antologator Oliviu Crâznic. Invitaţia de a contribui cu un text la o antologie de povestiri gotice. Fain, mi-am zis (deşi în moldoveneasca locală sună niţel altfel). O antologie de povestiri gotice, da. Nu suna deloc rău, avînd în vedere că omul care urma să facă selecţia este un iniţiat al domeniului ( … Şi la sfîrşit a mai rămas coşmarul  vă spune ceva?) Doar că de la sunet la text este ceva cale. Pe care am străbătut-o, nădăjduiesc eu, fără să mă poticnesc prea mult. În general, nu-mi prea priesc stavilele. Condiţionări de genul „maxim atîtea caractere”, „să se încadreze în genul”, „cel puţin  n  personaje” nu sînt pentru mine. Îmi vine greu să chem o idee, să o exploatez, să scot din ea o povestire sau un roman. Ideile vin nechemate şi cel mai adesea pleacă înainte să le pot exploata. Să le mai şi ciopîrţesc pentr...

"O NARAŢIUNE ÎN RAMĂ POATE RIDICA MULTE PROBLEME Cu ani în urmă, la o retrospectivă a filmelor japoneze am descoperit, absolut întîmplător, un film realizat de Kobayashi în 1967. Fără efecte speciale, fără clişee moderne, doar cu o poveste care te poartă fără să-ţi dai seama spre un final neaşteptat. Un film în care firul narativ pare simplu la început, dar se complică prin introducerea unei alte intrigi, ambele planuri concurînd cu măiestrie la realizarea unei pelicule „ must see”. Tehnica acestui film m-a urmărit mult timp, în încercarea de a găsi o modalitate de transpunere în scris. Deşi simplă la prima vedere, o naraţiune în ramă – sau poveste în poveste – poate ridica multe probleme scriitorului care-o abordează. Povestirea mea,  Ora morţii ,   reprezintă una dintre încercările de a păstra ceva din atmosfera acelui film, dar şi un prim pas către o lucrare de dimensiuni mai mari. • Ana-Maria Negrilă  s-a născut în data de 25 septembrie 1972, la Bucureşti. În 199...

"CÎND UN COŞMAR DEVINE SERIE sau UMBRELE LICANTROPULUI Deoarece am povestit în altă parte geneza şi aventurile antologiei  Dincolo de noapte , de la concepere pînă la plecarea în tipar (a se vedea  Cuvîntul editorului ), mă voi referi în cele ce urmează strict la povestirea cu care am contribuit eu, şi anume  Pivniţele Palatului Charron . Dar pentru a se înţelege pe deplin istoria acesteia, trebuie să ne întoarcem, precum nişte buni istorici, cu ceva timp în urmă. În vara anului 2010, lansam la Tîrgul de carte Bookfest  …Şi la sfîrşit a mai rămas coşmarul , roman gotic bazat pe cronici medievale. Apreciată de critică ( Momentul Walpole în literatura română , avea să o numească expertul horror Mircea Pricăjan în revista culturală de tradiţie  Familia  – da, cea în care au debutat Creangă şi Eminescu), cartea s-a dovedit, spre bucuria mea, a fi foarte iubită şi de către cititori. Acest lucru s-a datorat, cred eu, abordării unor teme la modă (cum ar fi vamp...

"UN ÎNGER RĂTĂCIT ŞI UN DIAVOL MELANCOLIC Acum doi ani, coborînd într-o după-amiază de vară în pasaj la Universitate, am văzut un înger fumînd. Stătea pitit după un stîlp şi trăgea din ţigară, cu capul în jos şi cu spatele la mulţime, ca unul care ştie că nu e bine ce face. Avea o cămeşoaie lungă pînă în pămînt, o perucă blondă ridicolă şi o pereche de aripioare care n-ar fi ridicat în aer nici măcar un curcan, darămite ditamai namila de bărbat. Nu ştiu la ce făcea reclamă sau pentru ce dădea pliante: la Universitate vezi tot soiul de minuni. Dacă ar fi trecut pe acolo vreun copil, i s-ar fi dus naibii toate concepţiile despre îngeri, mi-am zis eu şi mi-am promis să fac o postare pe blog. Pînă acasă, însă, m-am răzgîndit. Simţeam pe undeva pe-aici o poveste şi, ca urmare, nu voiam să dau ideea lumii întregi, ca să nu mi-o fure altcineva înainte să apuc eu să-mi dau seama unde duce. Nici nu publicasem încă vreun text, dar înţelegeam deja ce coţofană avară poate fi scriitorul, fi...

"LUPII SÎNT MAI MULT DECÎT PAR A FI Aveam deja conturată în minte ideea unei poveşti de factură gotică, atunci cînd Oliviu Crâznic m-a contactat în vederea unei colaborări. Sînt o mare admiratoare a genului, atît în literatură, cît şi în muzică; i-am citit pe giganţi – Stoker, Lovecraft, Poe – acum ceva vreme, în perioada liceu-facultate, şi existenţa unei antologii de gotic mi s-a părut ca o invitaţie de a face parte dintre aceştia, o şansă incredibilă de a exploata din plin frumuseţea întunecată a acestei specii literare. În textele mele de pînă acum, am abordat un „dark fantasy” cu atmosferă tensionată, dar, în acelaşi timp, am cochetat cu goticul şi cu tematica lui specifică (fantome şi ruine –  Gheţurile Marelui Nord, case bîntuite –  Doamna cu pisica albă , vampiri –  Răsărit de soare , morţi vii –  Dincolo de umbre ), încercînd, pe cît posibil, să mă apropii cît mai mult de acest gen. De asemenea, am în proiect un roman gotic, la care lucrez intens şi care...

Vous savez que je ne critique pas. Je prête attention à un livre uniquement lorsqu’il me plait trop. Et « …finalement il n’y a que le cauchemar qui reste »  écrit par Oliviu Crâznic, est exactement le genre de roman fantaisie –« dark fantasy » plus précisément- qui crée une dépendance, qui rend accro. Enfin un livre qui ne ne fait pas l’éloge des vampires, mais qui révèle  leur vraie nature. Enfin un livre qui dépeigne bien une époque, des stéréotypes et des craintes de manière tout à fait plausible. Voici quelque chose qui me réveille de l’engourdissement et qui, je le sens, m’influencera pour longtemps. Le danger dans ce roman n’est pas « sexy », comme l’on peut trouver actuellement dans presque tout ce qui se vend le mieux sur le marché du genre : la saga «  Twilight  », la série «  Vampire Academy  », «  La maison de la nuit  » etc. Attention, je ne dis pas que ces romans ne sont pas bons, bien au contrai...

" ÎNTRE VIRTUTE ŞI PĂCAT A durat vreo doi ani pînă să reuşesc să îmi dresez impulsurile Inspiraţiei şi să o las să se coacă. Tentativele de la început aveau, mi s-a spus, o oarecare sclipire – cu toate acestea, de pe atunci ştiam că mai am mult de lucru. Împlinisem 15 ani la vremea aceea, de ajuns pentru a conştientiza că scrisul este o artă, nu doar un hobby trecător, menit strict a-mi „astîmpăra” mie anumite idei. Am început să iau literatura fantastică în serios citindu-l pe Edgar Allan Poe. Imediat ce am parcurs poveştile sale, am realizat motivul pentru care tentativele mele de   paranormal romance   erau destinate să rămînă doar nişte tentative. Cînd „Moshul SF”, Ştefan Ghidoveanu, mi-a dat şansa să scriu un text pentru binecunoscutele sale   1001 de scorneli , am înţeles că venise, pentru mine, un moment de cumpănă, în care se putea naşte Viitorul. Şi chiar s-a născut; călcînd pe urmele uriaşe ale lui Victor Frankenstein, Creaţia mea s-a ivit fragedă şi încă te...