Debut "Calatorie prin mintea unei adolescente"
Marele debut.
Ziua a inceput destul de…urat. De cum am intrat in scoala am vazut pe toate posterele mele atasat “AMANAT”. Zic, ce dracu? Bineinteles ,Tudor Chirila nu a mai venit.Oare de ce stiam ca asa se va intampla?Pana la urma, am facut cum am vrut eu, ca nu degeaba sunt incapatanata.
Am dezlipit de pe toate cele 9 postere cuvantul “AMANAT” si am anuntat elevii ca se va tine totusi activitatea la sala Noica.
Nu mi-am pregatit un discurs, si asta mi-a fost reprosat de cineva.Recunosc ca nu mi-am facut un plan, pentru ca de obicei cand imi fac, nu iese deloc bine. Asa ca am lasat-o balta, chiar balta. A fost spontan, dar nu si perfect. Putea fi mai rau de atat. Dar ce sa faci, emotiile m-au doborat, la propriu, si nu, nu este un cliseu, chiar asa a fost. Poate unii se asteptau la mai mult de la “asa o fata minunata” ca mine. Dar am dat cat m-au lasat emotiile si deci am cam dat-o in bara...
M-am balbait, imi era cald, zecile de priviri atintite asupra mea ma criticau sau apreciau...
Am vorbit putin, am vorbit cam incet, nu mi-a stat parul cum as fi vrut si ma deranjau al naibii de tare tocurile pe care nu le suport dar asta e.
A fost o zi plina.Am fost cicalitoare.Am incercat sa rezolv o problema dar nu am reusit. Am mers pe principiul “acum ori niciodata”, dar voi merge de azi pe principiul “si maine e o zi”. Am fost emotionata.Am mai spus asta?M-am repetat, am fost coplesita si o impiedicata, eu care acum vreo 2 luni eram calmul in persoana.
De acum incolo, nu voi mai fi cum am fost. Poate de 50 000 de ori mai “nebuna” si repezita. Nu pot sa cred nici acum de cate am fost capabila azi.Sper sa nu imi fie afectata viata mea sociala din cauza asta , si asa cam subtirica :)).
Deh... sa ma obisnuiesc cu viata, cu viata de scriitoare...Boema, romantica si deloc pesimista. Tot raul spre bine.
P.S Ascult de nu stiu cat timp aceleasi 4 melodii, si anume :
Jet-She’s a genius
Kasabian-Underdog
Arctic Monkeys-Crying Lightning
The XX- Crystalised
P.P.S- Cred ca sunt paranoica, sau chiar se uita?...:))
Ziua a inceput destul de…urat. De cum am intrat in scoala am vazut pe toate posterele mele atasat “AMANAT”. Zic, ce dracu? Bineinteles ,Tudor Chirila nu a mai venit.Oare de ce stiam ca asa se va intampla?Pana la urma, am facut cum am vrut eu, ca nu degeaba sunt incapatanata.
Am dezlipit de pe toate cele 9 postere cuvantul “AMANAT” si am anuntat elevii ca se va tine totusi activitatea la sala Noica.
Nu mi-am pregatit un discurs, si asta mi-a fost reprosat de cineva.Recunosc ca nu mi-am facut un plan, pentru ca de obicei cand imi fac, nu iese deloc bine. Asa ca am lasat-o balta, chiar balta. A fost spontan, dar nu si perfect. Putea fi mai rau de atat. Dar ce sa faci, emotiile m-au doborat, la propriu, si nu, nu este un cliseu, chiar asa a fost. Poate unii se asteptau la mai mult de la “asa o fata minunata” ca mine. Dar am dat cat m-au lasat emotiile si deci am cam dat-o in bara...
M-am balbait, imi era cald, zecile de priviri atintite asupra mea ma criticau sau apreciau...
Am vorbit putin, am vorbit cam incet, nu mi-a stat parul cum as fi vrut si ma deranjau al naibii de tare tocurile pe care nu le suport dar asta e.
A fost o zi plina.Am fost cicalitoare.Am incercat sa rezolv o problema dar nu am reusit. Am mers pe principiul “acum ori niciodata”, dar voi merge de azi pe principiul “si maine e o zi”. Am fost emotionata.Am mai spus asta?M-am repetat, am fost coplesita si o impiedicata, eu care acum vreo 2 luni eram calmul in persoana.
De acum incolo, nu voi mai fi cum am fost. Poate de 50 000 de ori mai “nebuna” si repezita. Nu pot sa cred nici acum de cate am fost capabila azi.Sper sa nu imi fie afectata viata mea sociala din cauza asta , si asa cam subtirica :)).
Deh... sa ma obisnuiesc cu viata, cu viata de scriitoare...Boema, romantica si deloc pesimista. Tot raul spre bine.
P.S Ascult de nu stiu cat timp aceleasi 4 melodii, si anume :
Jet-She’s a genius
Kasabian-Underdog
Arctic Monkeys-Crying Lightning
The XX- Crystalised
P.P.S- Cred ca sunt paranoica, sau chiar se uita?...:))
Raluca Băceanu
Comentarii
Da!In sfarsit a aparut cartea...
E visul tau si sincer nu numai al tau, al mamei tale, al mamei mele, dar pt ele nu se putea realiza.Tu cu incapatanarea ta ai reusit.Cartea e exceptionala.Merita avuta in casa.
Te felicit din suflet pt tot ce ai realizat, si nu te mai supara degeaba pe alte persone care nu sunt de acord cu mine in privinta cartii.Ti-am spus de la inceput sa ai grija cu increderea...
Dar lasa...totul trece...eu sunt alaturi de tine!
Te iubesc