Interview With A Vampire

Alerga prin rondelele de flori, smulgand cate o floare,intotdeauna cea mai frumoasa , dupa care o baga in gura sa mare cioflaind-o ca un scarbos ce era. De cand aparuse pe locurile acestea schimbase fizicul oraselului, pana atunci pasnic si frumos. Era mare si totodata mic, deoarece nimeni nu-l vazuse vreodata stand drept ci numai aplecat in asa fel incat membrele sale superioare atingeau aproape pamantul.Plin de par ,cu o gura enorma din care iesea ,ritmic, de parca se lingea pe bot ,o bucata de carne rosie,limba. Dintii sai, semanau foarte bine cu aceeia a unui fierastrau.Asa had cum era , se arata ziua ,dand iama prin flori. Cand zarea o floare frumoasa , in genere prefera Litisul, acea floare, care aducea cu un vechi stramos,trandafirul,se repezea la ea cu balele curgand ,inghitind-o. Copiii se temeau de el,nereusind niciodata sa-l dezintegreze ,facandu-l o mana de particule dizolvate in eter. Intotdeauna , observand armele din mainile lor ,dracu’ stie cum facea ,ca disparea subit,

Ei bine, am observat ca in ultima vreme subiectul dragoste nu mai este de mult timp tabu , si asta pentru ca majoritatea persoanelor si-l exprima, uneori, chiar nestiind ce inseamna. De ce? Pentru ca este in aproape orice situatie un subiect de discutie interesant ,captivant. In ziua de azi , aproape totul se leaga de mirobolantul sentiment al iubirii:muzica,pictura,reviste, carti, status-urile voastre de pe mess.Si ma intreb, voi chiar stiti ce implica acest sentiment? Sa revin..vad status-uri gen:,,daca m-ar intreba cineva ce as alege intre viata si tine, as alege viata, iar tu ai pleca suparata nestiind ca viata mea esti tu :D ''sau ,,Te iubesc.. am scris pe zapada... dar razele soarelui vor sterge aceste cuvinte.. Te iubesc am scris pe plaja... dar un val obraznic... v-a lua cu el in adancuri aceste 2 cuv... ESTE SCRIS TE IUBESC IN INIMA MEA SI DE ACOLO NIMENI NICIODATA, NICIODATA NU V-A PUTEA SA LE STEARGA... pentru ca te iubesc.. si o sa te iubesc cat voi exista''

Da-mi Doamne o putere mare, Nu vreau nici bani,nici de mancare, Nici maretie nu doresc, Ci doar un suflet omenesc. Sa ma intrup din asta piatra, Barbat, fecior,sau draga fata Sa pot iubi, sa pot vedea Tot ce-i facut de mana ta. Caci doamne,desi-i de mirare, Am inima, dar sufar tare Cand altii care-s fiinte vii, N-au inima deloc doar stii. Ma calca unii in picioare, Dar greutatea lor ma doare Si plang,si strig mereu mai tare, Dar ei n-aud si-apasa tare. Dar resemnand la gandul meu, Te plang pe tine om prea rau, Si ma impac cu a mea soarta, Desi sunt stanca, nu-s de piatra... Raluca Băceanu

Din nimic mi-a venit ideea de a-mi face un blog....eu si I.M.I, postandu-ne asa-zisele creatii....creatii facute in momente deloc propice: la un suc,la un film, dupa momente de suferinta poate. In cazul poeziilor , acestea reflecta stari adanci, sunt o metafora e ceea ce simt eu. Totusi ,ideea este izvorata dintr-un gand... dupa ceva ce mi-a atras atentia, un blog care , personal mi-a parut excelent. Acum ,imi incerc si eu norocul, si sper sa postez creatii regulat, sa nu lenevesc. Sper , ca macar cuiva sa ii placa aceste poezii sau compuneri, dat fiindca, desi am trimis la o multime de reviste, din dorinta de a fi publicata, doar o singura poezie a ajuns a fi tiparita, insa doar in revista scolii. Nefiind o reusita, si spulberandu-mi visele, am hotarat , in final ca internetul este singura mea alegere,devenind o ,,cyber'' poeta . Cam atat am a va spune.....si astept criticile voastre!....pana atunci..astept nemurirea sufletului ;)) . Raluca Băceanu