Interview With A Vampire

Voi lua interviu cu o persoana deosebit de importanta, A.M.Y , pseudonimul sau. Aceasta este o autoare din umbra, scrierile sale nu au fost publicate niciodata , insa exista si eu am aruncat o privire printre ele... -Buna A.M.Y! -Buna si tie. -Ma bucur sa te revad, am citit o parte in scrierile tale. Apreciez subiectele abordate. Tu unde crezi ca te-ai clasa ca autor? In ce perioada si cu ce poet crezi ca te identifici? -Pot sa spun ca m-am format ca om si ca persoana in perioada in care am intrat la liceu,perioada in care eram indragostita de Eminescu, de Bacovia, de Esenin si de tot ce inseamna literatura clasica. Imi aduc aminte ca materiile mele preferate erau literatura, filozofia, istoria mai putin cele reale cum ar fi matematica ,fizica, chimia. - Sa inteleg ca nu ti-ai dezvoltat partea de real niciodata si ca ai ramas la uman? -Stii..intotdeauna am fost atrasa de poezie ,de orice tip de literatura- fie ea stiintifico-fantastica ,teatru, poezie ,dramaturgie, critica de poezie. E...

E una din zilele acelea de februarie…Soare cu dinti as putea spune.De fapt, nu ma mai mira nimic, acum cateva saptamani au fost aproximativ 20 de grade Celsius iar acum cateva zile a nins. Azi este destul de placut .Oare ar trebui sa ma ingrijoreze schimbarile bruste de temperatura?... Nu pot sa las sa treaca o asa zi frumoasa pe langa mine ,si chiar am nevoie de putina liniste in minte si aer curat in plamani.Da! O idee in sfarsit. Gradina Botanica . Acolo voi merge.Un loc perfect pentru a te odihni putin. Imi iau “ bocceluta”in spate-plina ochi cu coli, caiete,pixuri,creioane pentru desenat-si plec la mica “drumetie”. In sfarsit am ajuns. De cum intru simt aerul ceva mai curat cum imi inunda plamanii. Parca ametesc.Este o senzatie ciudat de placuta. Dupa ceva mers ma hotarasc sa ma asez la umbra unui copac batran. Ma uimeste maretia lui...E mai batran si probabil mai intelept ca mine. Imi scot din geanta un pix si o foaie. Am un chef nebun de scris, o pofta ce simt ca ma mistuie. Inc...

Mi-e rau de tine, mi se-apleaca Nu vreau sa stai in calea mea, Ascunde-te,oricum de mine Doar daca vreau,tu vei scapa. Raluca Băceanu

Eu nu mai vreau sa stiu de tine, Adio tu,fiu risipitor, Si in genunchi de vi la mine, Degeaba vi ca ... n-am sa mor. Tu ai sfarmat, doar cu o vorba, Si-ti multumesc anticipat, Doar vraja hada si sinistra, Ce imi parea ca ne-a legat. Raluca Băceanu

De la un timp simtea cum ceva ciudat o acapareaza, incet,dar sigur.Nu stia ce ar putea sa o aduca inapoi in acel loc ,acel abis. Nu avea probleme prea mari –dupa cum spuneau altii- insa pentru ea existau si chiar o sfasiau din interior spre exterior. Nu intelegea nici ea exact ce o asteapta, desi simtea ca sfarsitul parca se apropie…al ei? Nu..era mult prea devreme si ar fi trebuit sa gaseasca o explicatie rationala a tot ceea ce patea acum. Radea cu prietenii , insa in adancul ei simtea ca trebuie sa le spuna ca nu e tocmai asa,dar nu putea ,credea ca e prea puternica pentru asta si ca totul va trece ,asa cum a mai trecut.Nu,nu putea sa le spuna,intotdeauna a stapanit disimularea dar asta nu o facea o persoana neaparat rea,ipocrita.Nu vroia ca prietenii ei sa sufere cum o facea ea. Zilele treceau, si ea simtea cum totul in jurul ei se pierde ,nu mai exista.Nici ea nu mai avea certitudinea ca exista.Daca totul era un vis ?un cosmar? Daca....? Dar nu era, era totusi consistent deci exis...

A venit vremea sa vorbesc si despre carti. Carti, da carti. Cele care mi-au fost alaturi in orice fel de momente.Si pentru ca (cu riscul de a parea din nou, nebuna) le iubesc.Nu stiu cum ar fi viata mea fara ele.Pentru ca sunt o hrana a sufletului dupa un vechi proverb. Printre primele carti citite, se numara (evident) Harry Potter. Fenomenul HP pot sa spun ca ,,m-a tinut'' vreo 3-4 ani, pana de curand in orice caz. Dar cum ma plictisesc (relativ) repede de lucruri, m-am apucat si de altceva. Radu Tudoran.Si mi-a placut si imi mai place, dar nu cum imi place acum seria de carti Twilight. Acum o saptamana le-am descoperit , gratie unei f bune prietene,cea mai buna chiar(ai crescut in ochii mei dupa asta I.M.I ).Din nou am simtit ceva nou, care ma electrizeaza,insa mult mai puternic decat HP ( a trecut vremea lui, m-am mai ,,maturizat). Imi place sa ma transpun in locul personajelor, sa traiesc alaturi de ele, imi place fiindca ma simt libera intr-o lume a fanteziei (intotdeauna ...

Ma gandesc...La ce? Nu stiu, ma gandesc pur si simplu.... Imi amintesc de un moment care pot spune ca nu m-a lasat indiferenta, ba chiar un moment important, pe care voi incerca sa il descriu,dar nu stiu daca voi si reusi. Acum ceva timp, cam vreo 2 luni si , am simtit ,,ceva’’ . Multe persoane nu vor simti vreodata asta. Deja incepe sa devina interesant,nu ? Cum spuneam, acel ,,ceva’’ a fost o stare, una foarte ciudata. Poti sa iti imaginezi un sentiment puternic de bucurie amestecat cu o mistuitoare frica? Rezulta o emotie extrem de puternica , o emotie pe care nu o mai simtisem in viata mea. Si acum ma mai intreb daca as mai vrea sa simt acel lucru, pentru ca pur si simplu, simti cum patrunzi intr-un abis misterios, de unde nu mai ai scapare. Totul se intampla pentru o fractiune de secunda dar care tie ti se pare ca ar dura o vesnicie. E un sentiment placut de infricosator, pentru ca imbina sentimente-dupa unele persoane-chiar contradictorii: bucuria cu teama, poate chiar nerabdarea...