Interview With A Vampire

Nici ea nu mai ştia de când stătea închisă acolo Privind spre lume, spre viaţă, simţind amărăciune Degeaba spera, îşi punea dorinţe, tot cerea o minune, Căci timpul, locul şi ea însăşi îi privau viaţa De tot şi de nimic, de suferinţă şi de iubire. Ea nu putea fi capabilă decât de un imens gol stăruitor. Prin sticla prăfuită de timp şi de amprente, Vremea i se scurgea spre nicăieri, rapid şi fără sens. Era prea preţioasă, un obiect de artă neînţeles Ce era tot admirat, iubit şi venerat... Dar atât, fiindcă nimănui nu-i păsa ce e dincolo de sticlă. Vedeau valoarea, simţeau emoţia, dar asta, nu conta. În van erau toţi acolo, privind consternaţi Nimic nu o putea face să fie şi să simtă că e vie. Un obiect preţios, dar doar atât, incapabil de sentimente Dar care tânjea la ce se găsea dincolo de acea lume. Într-o zi, fără ore, fără clipe, a sosit. A sosit el să o scape De povara transparentă, ce-o închidea, o distrugea... Era doar, îngrijitorul, ca s-o mute iar din loc. Dar unde? A dus-o înt

Din categoria personalo-penibile. Ce e cu Alpha? Să zicem că e... ceva. Să vă povestesc cum a început totul... În noaptea dintre anii 2009 şi 2010, a fost lună plină. Dacă îţi puneai o dorinţă exact la ora 12:oo, aceea mai mult ca sigur se împlinea. Şi chiar de spui că-i o prostie, să ştii că e de ajuns să crezi. Bun. Mi-am notat pe o hârtiuţă dorinţa, ca să o am mereu la mine şi am ascuns-o în blugi. Am încercat să o formulez cât mai simplu ca să nu existe dubii. Şi aşa Universul e complex, nu era nevoie să fie şi dorinţa mea prea complicată. Dar cu cât ceva e formulat mai simplu, cu atât devine mai interpretabil. Iar dorinţa mea nu cuprindea şi data când aş vrea să devină realitate, ci era o formulare asemănătoare cu " vreau să...." nu când sau cum. Mai departe. Am aşteptat un an întreg. Şi a naibii să fie de viaţă şi de circumstanţe, până în seara de 31 decembrie 2010 nu am crezut că se mai împlineşte. Dar, am avut senzaţia că s-a împlinit cumva... deşi nu îmi arăta nimic

... cu emoţii dar a decurs totul bine. Cine mă cunoaşte, ştie că înaintea oricărui eveniment, fie el de orice fel, par doborâtă de emoţii şi de multe ori acestea îmi ,,umbresc" abilităţile oratorice - ce oricum nu prea le am - ori creativitatea. Dar m-am descurcat în cele din urmă, iar pulsul mi-a revenit la normal după vreo 10 minute. Am fost încântată să particip la cea mai veche emisiune de acest gen din Europa - se ştie! - mai ales cu o gazdă atât de cunoscută şi apreciată în ,,lumea" SF, domnul Ştefan Ghidoveanu şi cu Roxana Petrescu, PR Manager la Grupul editorial Corint, o profesionistă în adevăratul sens al cuvântului, cum s-a şi observat ieri. Mi-am permis să iau câteva fotografii de pe blogul Moshului Sf ... Enjoy! Desigur, ţin să mulţumesc şi ascultătorilor! Dovada: premiile de fidelitate ce se oferă în cadrul emisiunii Exploratorii lumii de mâine . Aflaţi ce a scris şi Moshul Sf pe blogul

Azi. 14 mai 2011. Radio România Cultural . Împreună cu Ştefan Ghidoveanu , realizatorul emisiunii şi Roxana Petrescu de la Editura LEDA . Frecvenţa: 101,3 FM. 13:15 - 13:45. Nu rataţi! Terminat. Raluca Băceanu

Tavanul a încetat să mai plângă, Pare că-i astupat de destin Iar acum nu poate decât să surâdă Nu mai stă trist, pare chiar senin. Fereastra şi-a deschis brusc ochii, Nu mai e murdară, ba chiar Începe să facă loc privirii, Ce bine când totu-i clar! Uşa încet-încet s-a deschis, Căldura pătrunde deodată, Temperatura-mi s-a decis Să se ridice... şocată. Podeaua nu mă mai înţeapă Cumva, prietenă mi-a devenit. Simt că plutesc ca pe apă... Da! Pe de-a-ntregul am revenit! 9 mai 2011 Raluca Băceanu

În drumul dinspre casa neagră, de pe aleea întunecată, Am întâlnit ceva ce atenţia mi-a atras-o de-ndată. Stătea acolo ţeapăn, ţintuindu-mi privirea cu ochii lui negri Iar eu, speriată de el ca de-o nălucă, am mişcat din ochii-mi ageri Căutându-i punctul slab, cel mai uman pentru a mă apăra De ce-avea să mi se-ntâmple, dar, neputinţa-i mă mira... După secunde lungi, privindu-l uimită, înlemnit el a rămas De parcă întreaga-i fiinţă a paralizat, în momentul acela nefast. - Ce-i cu tine, ce-ai păţit, de mă priveşti aşa pierdut? Tăcere de mormânt, apoi o ceaţă a fost tot ce-am mai văzut. Căci, de nicăieri, la fel cum apăruse, la fel s-a risipit. Lăsându-mă iar singură, privată parcă, de tot ce mi-am dorit. Şi-acum mă-ntreb, oare ce-ai fost, de unde-ai apărut Cu ce motiv, pentru mine, sau a fost doar un vis urât? Fiindcă ai plecat fără ca măcar să ştiu ce e cu tine, Te-ai evaporat cu viteza dorinţei mele neîmplinite... [...] În drumul dinspre casa neagră, de pe aleea întunecată Te-am în

Ro tiţi în jurul meu Dar nu puteţi vedea, Ce sunt, ce reprezint, De parcă v-ar păsa... Tot ce vă atrage e Că-s încărcată pozitiv Şi v-aţi strâns pe lângă mine Aparent, fără motiv. Dar dacă negativ M-aş încărca Aş deveni Nucleu de-antimaterie... Mă întreb, oare Aţi fugi? Sau, cine ştie, V-aţi încărca voi, pozitiv?! 29 aprilie 2011 Raluca Băceanu

Ninge-n suflet, ninge-n trup, Chiar şi timpul s-a oprit Ninge-n lume, totu-i mut C-a murit tot ce-am iubit. Cad şi cad cristale-albastre Ce din ceruri s-au desprins, Şi-mi acoperă privirea, Prea-uimită, ca de vis. Neîncetat m-au răscolit, Când rămas-bun eu mi-am luat, Ai tăi ochi mari şi trişti Când m-am dus... când am plecat. Chiar şi acum îi văd plângând, Ochii aceia ce mă-ndeamnă Aproape agonizând Negreşit spre grea povară. Ninge-n suflet, ninge-n trup, Chiar şi timpul s-a oprit Ninge-n lume, totu-i mut. C-a murit tot ce-am iubit. 24 aprilie 2011 Raluca Băceanu

Va invitam la lansarea editurii Eagle, sambata 16 aprilie, ora 14.30, Tirgul de carte BookLand : „Balaurul şi mioriţa” – antologie de proză fantastică îngrijită de Mihail Grămescu „Curtezana onesta si astrologul” - Voicu Bugariu volume publicate de Eagle Publishing House, Colecţia Fantasy Conworld si Mass Masters Science Fiction, 12 aprilie 2011, Bucureşti Lansare oficială: sâmbătă, 16 aprilie 2011 la Târgul BookLand de la mallul AFI Palace Cotroceni , Bd.Vasile Milea nr.4, ora 14.30, pe scena Cinnabon (detalii : www.book-land.ro ). Mail multe detalii la: http://www.srsff.ro/cronici/noutati-lansare-eagle-publishing-house-la-targul-bookland/

Odată, la începutul lumii, al cosmosului, într-o galaxie îndepărtată şi într-un sistem solar bizar se formau două stele. Una la un capăt al sistemului solar, celalaltă undeva foarte departe de ea, de parcă materia întunecată s-ar fi pus intenţionat între ele, despărţindu-le. Dar nu era de fapt aşa... Au devenit din ce în ce mai mari, iar gravitaţia părea să le aducă pe acestea aproape una de cealaltă însă ele neştiind ce le aşteaptă... într-un viitor destul de îndepărtat. Au devenit după milioane de ani nişte supragigantice ce se orbitau una pe cealaltă, prinse într-un dans al gravitaţiei ce le aducea mai aproape, şi mai aproape, în neştire, fără un scop clar. Dansul a durat atât de mult timp încât mintea noastră mică şi limitată nu ar înţelege şi aprecia corect valoarea anilor acelor stele, ori durata acelui nesfârşit dans ce părea că nu va înceta pe veci. Dar stelele, nu se ştie cum şi de ce, la un moment parcă şi-au ales acelaşi interval încât să devină supernove. Deveneau din ce î