joi, 19 noiembrie 2009

Noiembrie...

Am revenit.Stiu, stiu, nu trebuie sa ma certati, pur si simplu toamna ma amorteste usor-usor, la fel ca pe celelalte vietuitoare.

A trecut ceva vreme...intre timp am participat la o emisiune, deh, prezentare de carte. Nu prea am acordat acestui lucru mare importanta, dar poate va intereseaza.

In afara de asta, ce sa spun, traiesc toamna si perioada asta dezolanta, dezamagitoare, cand totul se rezuma la amintiri din alte vieti, sau cel putin la mine. Flash-urile sunt ingrozitor de innebunitoare la fel si deja-vu-urile.

Nimic de facut, nimic de simtit. Iar ma inconjor cu o ceata de nepatruns, nu vreau sa fie si altii preocupati de cum ma simt eu...desi, sunt ca o carte deschisa cand vine vorba sa imi citesti emotiile. Ma chinui degeaba sa ascund ceva evident, dar nu renunt, nu?

Se pare ca va trece ceva vreme pana cand eu o sa ies din starea asta de amorteala, poate undeva la mijlocul lui martie, pana atunci, sa va obisnuiti cu mine asa. Nu am motive sa ma simt extraordinar de fericita, ci dimpotriva.

Iar incerc sa gasesc raspunsuri la intrebari care nu exista, iar incerc sa ma mint singura in privinta unui lucru care, desi a trecut un an, nu l-am rezolvat, a ramas in aer, undeva intre realitate si imaginatia mea.

Probabil ca m-am avantat in necunoscutul sentimentelor din cauza imaginatiei mele bogate, altfel nu imi inchipui cum am putut sa fiu atat de...increzatoare in...

Da, mi-am imaginat ca exista perfectiune, in persoana lui. Inca imi mai imaginez. Inca mai sper sa se intample ceva si sa accept realitatea. Dar ea este incatusata de fiecare data cand vad acei ochi mari si caprui, dar atat de intunecati si hipnotizanti ca noaptea.

Vesnic e noapte pentru mine, vesnic toamna.

Ma intreb acum, voi mai simti oare iarna? Ma simt ca un sloi de gheata, si deja, zambetul lui nu ma mai poate incalzi.

Cred ca iarna se apropie totusi cu pasi repezi. Imi e atat de frig...

Raluca Băceanu

1 comentarii:

New sensations spunea...

Toamna...e frumoasa Toamna. E un anotimp de care avem nevoie. E necesara Toamna. Exact pentru ce ai mentionat tu in introducere.
Cateodata avem nevoie de stagnarea in amintiri, cum e in cazul tau referitor la anul trecut pentru ca in timpul iernii sa o inghetam atat de tare, incat primavara sa inceapa sa se topeasca iar vara sa dispara si sa ne inveselim. Dupa...iar...veselie fericire uitare dar trebuie sa vina si o stagnare...si uite asa constatam ca fiecare anotimp e important pentru noi, pentru sentimentele noastre... pentru tot

nu am vrut sa spun ceva foarte complex... doar am citit postarea si mi-am intrat in starea de simtire a aerului specific anotimpurilor ce se balanseaza in gravitatie.

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Moon Phase