duminică, 22 februarie 2009

Interview with...A.M.Y

Voi lua interviu cu o persoana deosebit de importanta, A.M.Y , pseudonimul sau. Aceasta este o autoare din umbra, scrierile sale nu au fost publicate niciodata , insa exista si eu am aruncat o privire printre ele...

-Buna A.M.Y!
-Buna si tie.
-Ma bucur sa te revad, am citit o parte in scrierile tale. Apreciez subiectele abordate. Tu unde crezi ca te-ai clasa ca autor? In ce perioada si cu ce poet crezi ca te identifici?
-Pot sa spun ca m-am format ca om si ca persoana in perioada in care am intrat la liceu,perioada in care eram indragostita de Eminescu, de Bacovia, de Esenin si de tot ce inseamna literatura clasica. Imi aduc aminte ca materiile mele preferate erau literatura, filozofia, istoria mai putin cele reale cum ar fi matematica ,fizica, chimia.
- Sa inteleg ca nu ti-ai dezvoltat partea de real niciodata si ca ai ramas la uman?
-Stii..intotdeauna am fost atrasa de poezie ,de orice tip de literatura- fie ea stiintifico-fantastica ,teatru, poezie ,dramaturgie, critica de poezie. Era lumea in care ma simteam cel mai bine.
-Care este criticul tau preferat?
-Nu cred ca am un stil preferat, ador poezia care merge oricui la suflet si imi transmite ceva si se identifica cu mine.
-In liceu ce fel de eleva erai? Profesorii te considerau silitoare, cuminte sau o adevarata rebela?
-Niciodata nu am intrat intr-un tipar.Am fost cand silitoare cand rebela, uneori chiar am creat adevarate conflicte.Imi amintesc ca in perioada liceului imi formasem o trupa de teatru pe care o conduceam si cu care dadeam reale spectacole in diverse cluburi din Bucuresti –Ecran Club sau clubul de langa ICTB din militari. Mergeam la concursuri de poezie si imi placea sa recit cu patos in timp ce colegii mei din sala ma aclamau si strigau “Creato esti super!” sau “Bravo Amyzbang!”.
- De unde vine porecla de Amyzbang?
-Imi vine sa rad cand imi aduc aminte ,ca in timpul pauzelor luam fata de masa de pe catedra care avea ciucuri, mi-o legam in jurul taliei, si le cantam si dansam colegilor –repetand din repertoriul pieselor de teatru pe care le scriam- in timp ce colegii radeau si strigau la mine “ Bai Amyzbang ,ce dracu’ faci?avem teza!”Parca ma trezeam naucita si ii intrebam “ A, da? Din ce dam? Spuneti-mi titlurile ca sa stiu ce sa scriu.” Bineinteles, spre surprinderea lor, cand ne aduceau tezele eu luam nota 10 spre invidia unora dintre colege.
-Sa inteleg ca nu aveai numai fani, ci si critici?
-Bineinteles, ca orice adolescenta, la acea varsta de 15-16 ani,pot spune ca ma intelegeam mai bine cu baietii.
-Cine ar fi crezut? Mai ales ca unele dintre creatii sunt dedicate persoanelor de sex opus.
-Da...Ai dreptate.Aveam cateva prietene, sau asa le consideram la vremea aceea , pe parcurs s-au dovedit a fi doar niste cunostinte, la un moment dat.Viata , alegerile pe care le-am facut ne-au indepartat si vreau sa spun ca nu mai stiu nimic despre fostii mei colegi de liceu.
-Asa este.Dar aici intervine si timpul. Cand ai absolvit?
-In anul de gratie 1985 cand in mare voga era melodia lui Stevie Wonder- I just call to say I love you.
-Apropo de asta...Ce muzica ascultai la acea vreme?
-La acea vreme cum zici tu, am avut parte de o muzica foarte buna.Eram fan Michael Jackson, Madonna, Kim Wilde,Sabrina,Roxette, AC/DC, Metallica,Enya, Scorpions, Phoenix, Iris .Concertele pe care nu le pot uita de la 16 ani, concerte sustinute de Compact si Iris.
-Scuza-ma ca te intreb, dar de exemplu, la aceste concerte cu cine mergeai?
-Aveam un grup de fete zbanghii, mergeam in fata scenei, ne zbenguiam,dansam ore in sir, si ramaneam cu o amintire superba. Nu aveam posibilitatile voastre de astazi. Cum nu se gaseau lucruri ,incercam sa le modific pe cele din dotare facandu-le sa para cat mai originale.Am avut o perioada , si cei de varsta mea isi pot aduce aminte, cand imi cream singura rochii si bluze din panza, pe care le vopseam dupa aceea cu gallus,iar apoi le aplicam din fir de lame crosetat , diverse forme sau denumiri de formatii ca cele enumerate mai sus. In orice caz, trebuia sa ai grija cand ajungi acasa de teama sa nu te ridice militia la sectie.Desi ne-a fost greu si am avut o adolescenta cu lipsuri, pentru ca asa erau timpurile acelea, am avut o copilarie frumoasa.
-Parintii te-au sustinut in ce ai intreprins?
-Niciodata, si asta a fost un mare regret ,ca nici mama nici tatal meu nu m-au vazut jucand pe scena ,si practic, pot spune ca nu i-a interesat perioada prin care treceam.Am incercat sa ma identific si sa imi creez un stil propriu imprumutand de la cei pe care ii admiram ,tot ce era mai bun.De mare ajutor la acea vreme mi-au fost artistele pe care le-am admirat la televiziune gen: Angela Similea-ii cantam toate melodiile- si Corina Chiriac.
-A.M.Y, te-ai simtit vreodata mai aproape fata de unii profesori comparativ cu altii? Ai avut un idol si printre ei?
-Am avut in clasa a11-a un profesor de literatura pe care il admiram si trebuie sa iti marturisesc,chiar ma indragostisem de el. Cand aparea in fata clasei cu figura lui de grec antic, imbracat pedant , la 4 ace –la costum- vorbindu-ne atat de frumos despre poezie ,literatura si rolul lor in viata noastra, crede-ma ,ramaneam cu ochii atintiti catre el si as fi fost in stare sa il ascult ore intregi. Bineinteles , era materia la care citeam cel mai mult, mergeam la olimpiade, o adoram. In antiteza era profesorul de matematica care ne jignea ,ne considera ca pe o “turma” si ne chinuia si cate trei ore consecutiv cu probleme ingrozitoare .Pe langa faptul ca era un nesuferit,avea obiceiul –cica din simpatie-sa iti traga cu creta pe obraz dupa ce te scotea la tabla.A fost o faza super haioasa cand adolescenta din mine s-a revoltat si a inceput sa alerge in jurul catedrei ptr. a nu fi mazagalita pe fata.Colegii radeau, se starnise un vacard iar profesorul tumefiat la fata ranjind manzeste spre clasa a strigat “Hai! Iesiti la pascut!”
-Amuzant de-a dreptul.Seamana perfect cu o scena din “Cartea nuntii” capitolul “Oracolul lui Bobby” .Mai poti povesti astfel de intamplari haioase pentru public?
-Am destule. Intr-o zi colega mea de banca Marilena ii spune profesorului de matematica ca l-a visat inchis intr-o cusca.Si nu uita sa nu ii atraga atentia , ca a intrebat ea o baba si e semn rau.A doua zi Marilena veni cu un leucoplast pe varful nasului . Profesorul de mate intrand la ora si vazand-o pe ea din prima banca cu plasturele pe nas, isi arunca catalogul pe catedra si venind in fata bancii isi cracana picioarele, isi puse mainile in sold si cu acelasi zambet sarcastic o intreba :”Vezi Tudorache?Eu nu am patit nimic desi m-ai visat tu in cusca, dar tu ce ai, unde ai bagat nasul?...” si toata clasa se tavalea de ras.
-Extraordinar.Ai avut parte de ani frumosi de liceu. Ai un mesaj pentru cei din generatia mea? Legat de viata, distractie si altele?
-Da, am un mesaj.Incercati sa invatati, dar nu va omorati, bucurati-va de fiecare zi si in viata sa faceti doar ceea ce va doriti. Rupeti-va de constrangeri si de idei preconcepute. Generatia noastra de la voi asteapta schimbari majore si o viata mai buna.Noi am facut ce am facut si anume revolutia ,pentru ca sunt generatia care a infaptuit-o, mai departe e datoria voastra sa faceti o lume mai buna, o lume in care putem trai linistiti, o lume lipsita de boli si neajunsuri. In alta ordine de idei, de dragoste nu m-ai intrebat nimic? Nu esti curioasa?
-O ...ba da!Chiar eram curioasa .Cum se purtau baietii la acea vreme?
-Iti pot spune ca nu am fost indragostita in toata perioada liceului
-Cum asa?
-Cred ca nu aparuse baiatul potrivit, eram mult prea ocupata de alte lucruri, sa citesc, sa scriu.In schimb, iti pot relata ca am avut cativa colegi din liceu care veneau si imi aduceau flori si martisoare.Imi vine sa rad , eram deja in clasa a12-a cand s-a indragostit de mine Radu Nistor, fiul cantaretului Marian Nistor, care venea dupa mine in fiecare pauza cu tot felul de flori.El nu era decat in clasa a10-a.Inca un baiat m-a asteptat odata la iesirea din liceu si mi-a adus un mare buchet cu flori de liliac.
-Foarte romantic.Suna ceva ca din povesti in ziua de azi. Nu prea mai intalnesti astfel de persoane.
-Aaaa....am uitat sa iti spun.Colegii nosti se duceau in pauze si ne cumparau batoane sau biscuiti, desi nu pot sa spun ca toti se incadrau in acest comportament.
-Ai trait totusi vremuri deosebit de frumoase. Un sfat publicului feminin?
-Sper sa aveti mai multa grija de voi, mi-as dori sa fiti mai bine informati asupra unor probleme majore care ataca societatea de azi-problema drogurilor,problema protectiei sexuale- mi-as dori sa cititi mai mult.Eu la 16 ani citisem deja toti clasicii-dintotdeauna m-am simtit o persoana cu mult mai in varsta decat varsta mea biologica .Desi noi nu aveam atata informatie de care dispuneti voi astazi, nu aveam internet, nu aveam filme, muzica, noi totusi ne cultivam si eram avizi de cunoastere si de multe ori o carte buna se plimba din mana in mana pana o citea toata lumea.
-Iti multumesc A.M.Y pentru amintirile si sfaturile tale.
-Si eu iti multumesc si pentru faptul ca am fost o infocata cititoare de literatura SF si am agreat mult pe Isaac Asimov si Beleaev, sper ca voi , generatia indiggo, veti schimba lumea in bine.

A.M.Y se departeaza de mine insa nu inainte de a-mi strange mana si vad in ochii ei stralucitori ca niste lacrimi o mare speranta. Cat de mult ne asemanam...

(UPDATE!!! 30.12.2010.)P.S Amy, nu este nimeni alta decât Ana-Mariana Ionescu, a publicat anul acesta la editura Granada volumul de poezii Lacrima Arcaşului. Cu mândrie pot spune că eu am fost cea care a descoperit-o, într-un oarecare fel, altfel nu degeaba m-am grăbit cu acest interviu. Interviu cu Ana Mariana Ionescu, autoare a vol.,,Lacrima Arcaşului". Felicitări!

Raluca Băceanu

4 comentarii:

New sensations spunea...

"-Da...Ai dreptate.Aveam cateva prietene, sau asa le consideram la vremea aceea , pe parcurs s-au dovedit a fi doar niste cunostinte, la un moment dat.Viata , alegerile pe care le-am facut ne-au indepartat si vreau sa spun ca nu mai stiu nimic despre fostii mei colegi de liceu."

indirect prin raspunsul ei tu asta crezi ca se va intampla cu prietenale tale ??????

A.I.R spunea...

Nu. Nu se va intampla asta.Daca am spus ca eu si A.M.Y ne asemanam ma refeream stric la poezii, modul de compunere si cum ne vin ideile pentru ''creatii''.

Ok? >:D<

New sensations spunea...

sti... cand au citit tu asta la scoala uitasem k mama ta a rapsuns dandu-mi mie senzatia ca asta e parerea ta despre ceea ce "se va intampla" ma bucur k nu e asa


Anyway.... love you >:D<

Jo spunea...

Va cunosc pe amandoua fff bn si stiu bine cat de mult va asemanati.
Te asigur, asa cum Mary este ce este si cum a reusit prin propriile forte, asa vei reusi si tu.Nu v-a fi usor, insa cu sprijin intelegere, si munca vei ajunge orice iti propui.

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Moon Phase